by V Pintea
Posted on
La şlefuirea lemnului intervin mulţi factori care afectează rezultatul final. Cei mai
multi factori sunt în legatură stransă cu caracteristicile produsului abraziv utilizat. Rezultatul final depinde de tipul de bandă ales pentru stagiul de lucru. Dacă caracteristicile alese ale benzii abrazive sunt corespunzătoare cerinţelor şi se lucrează corect cu acea bandă, se va asigura atât rezultatul optim pentru şlefuire cât şi o durabilitate mai mare.
Dacă şlefuirea este făcută corect ea va asigura:
Suportul abrazivului are rolul de a menţine cu ajutorul adezivului pe suprafaţa lui a
materialului abraziv şi de a transfera forţa de apăsare a maşinii de şlefuit către suprafaţa ce trebuie şlefuită. Acest lucru înseamnă că granulele mari care au nevoie de o putere mai mare de la maşina de şlefuit au nevoie de asemenea de un suport mai rezistent. Un suport din pânză este mai flexibil şi mai rezistent decât unul din hartie.
Materialul de suport din pânză este recomandat când este nevoie de un material foarte
rezistent sau flexibil.
| Suport | Cod al suportului | Structura | Exemplu de produs |
| Hârtie | A | 90 gr/mp | Gold Flex |
| B | 110 gr/mp | Rozal | |
| C | 125 gr/mp | Q Silver | |
| D | 150-180 g/mp | Deflex | |
| E | 220-250 g/mp | Sica Fine | |
| F | 270 g/mp | Jepuflex Plus (gran 80) | |
| T | 300 g/mp | Jepuflex Plus (gran 36) | |
| Pânză | F | pânză foarte flexibilă | Oraflex |
| J | pânză flexibilă | Hiolit J | |
| X | pânză rigidă | Hiolit X | |
| Y | pânză foarte rigidă | ||
| PES | pânză polzester | Stalit |
În funţie de viitoarea utilizare a abrazivilor pe suport, trebuie aleasă calitatea suportluiŞ
Modul de alegere a granulelor abrazive
Pentru toate tipurile de material de şlefuire cel mai bun rezulta se va obţine dacă granulele sunt destul de tari şi sufficient de ascuţite. Sunt multe cazuri în care de asemenea este bine şi dacă granulele nu sunt ascuţite. Deoarece toate aceste calităţi nu pot fi puse într-un singur material abraziv, este important să se găsească combinaţia cea mai potrivită pentru scopul dorit.
Materialele abrazive folosite în zilele noastre sunt sintetice, ceea ce le face mai tari
şi mai durabile comparative cu nisipul folosit mai demult în abrazare.
În timpul şlefuirii granulele se uzează. De cele mai multe ori în timpul şlefuirii apar
probleme datorită ancrasării. Materialul de şlefuire ales şi înalţimea introducerii granulelor în adeziv în timpul fabricaţiei abrazivilor pe suport, vor preveni ancrasarea şi
de acea sunt calitaţi mai importante decât rezistenţa la uzură. Granulele tari pot fi folosite pentru tipurile tari de lemn de exemplu fagul, de asemenea MDF care conţine impurităţi tari. Un tip de granulaţie care produce o finisare fără zgârieturi, este de preferat când se execută operaţii de finisare. Granulele de carbură de siliciu de exemplu au o finisare uniformă şi fără zgârieturi.
| Granule standard | Calitate si utilizare |
| Tipe de material abraziv | Utilizare recomandata |
| Tiroxid de aluminiu | |
| Alb (nobil) 99.9% | vopsea, lac, slefuire lemn in alb |
| Seminobil (semifriabil) | toate operaţiile |
| Normal | metal, vopsea rezistenta |
| Carbura de siliciu | vopsea, lac, finisare MDF, lemn esenţă tare |
| Oxid de zirconiu | şlefuire de metal, debavurare |
| SG (oxid de aluminiu sinterizat) | controlarea casantei materialului abraziv |
casanţa materialului abraziv - brittleness
rezistenţa abrazivului - Hardness
rezistenţa la efortul de abrazare - toughness
Alegera materialului abraziv: Oxidul de aluminiu sau carbura de siliciu
Granulele de oxid de aluminiu sunt granulele relative rotunde pentru şlefuirea lemnului şi sunt folosite în cele mai multe cazuri. Ele sunt de asemenea tari şi ascuţite. Cu toate
acestea în unele cazuri, sunt recomandate granulele de carbură de siliciu:
Şlefuirea înainte de tratamentul cu vopsea pe bază de apă. Este recomandat sa folosiţi granule de carbură de siliciu când şlefuiti lemnul înainte de tratamentul cu materiale pe bază de apă. Este recomandat să încercati o granulaţie cu un nivel mai fin decât normal pentru a micşora redicarea fibrelor.
Schimbarea nuanţei vopselelor
Trebuie ţinut cont că vor avea loc mici schimbări în culoare, mai ales cu nuanţele "prafoase", dacă se modifică şlefuirea între carbura de siliciu şi oxid de aluminiu. Fiecare tip de granulă tratează suprafaţa lemnului într-un mod diferit ceea ce face ca, culoarea să se extindă în moduri diferite. Carbura de siliciu va oferi o suprafaţa mai fină decât oxidul de aluminiu de aceaşi granulaţie.
Granulaţiile conform, normelor FEPA
Folosirea de granulaţii standardizate când se fabrică abrazivii pe suport garantează obţinerea unei suprafeţe constante la şlefuire. Când se ajunge la granule standardizate, egalitatea are loc datorită faptului că fiecare mărime de granulaţie are o medie definită a dimensiunii granulelor.
Mărimea granulelor este definită de cantitatea pe sită prin care trec granulele. Cu cât cifră care reprezintă granulaţia este mai mare, cu atât granulele respective sunt mai fine.
Toate produsele cu "P" sunt produse în acord cu standardele FEPA, Federaţia europeană de produse abrazive. Un alt standard folosit des este standardul American ANSI care urmează standardul FEPA până la granulaţia P 220, dar după aceea standardul diferă substanţial.
Materialele de şlefuire produse din granule ne-standardizate nu au voie să folosească semnul P şi folosirea unui astfel de abraziv pe suport mareşte riscurile de deteriorare a materialului şlefuit. Un rezultat al utilizării abrazivilor pe suport fabricaţi cu granule nestandardizate poate fi o prelucrare diferită, ceea ce conduce la posibila refacere a materialului şlefuit cu bandă abrazivă.
Densitatea materialului de şlefuire decide rezultatul slefuirii. Regula de bază este că slefuirea cu un abraziv pe suport cu o presărare mai densă va conduce la o suprafaţă de şlefuire mai uniformă. Oricum pentru a lungi timpul de viaţă a materialului de şlefuire o presărare mai rară este optimă când se şlefuieşte lemn sau materiale moi. O presărare pe semi-rară poate fi folosită pentru multe tipuri de materiale
Măsurarea rugozităţii suprafeţei sau măsurile adânciturii profilului sunt folosite cel mai des pentru lemn şi în industria mobilei. Clientii şi prevederile sistemelor de calitate internă şi externă cer metode exacte de măsurare. Doar un verdict vizual al rezultatului şlefuirii nu este de ajuns.
Cele mai des folosite determinări, pentru lemn şi în industria mobilei sunt Ra şi Rz. Ele pot fi precalculate aproximativ cu ajutorul mărimii medie a unei granulaţii. Măsurarea lungimii este divizată în 5 valori de referinţă, precum şi următoarele cu R a, R max şi R z unde:
Ţineţi cont că Ra şi Rmax nu oferă o măsurare completă pentru caliatatea suprafeţei. Cand ţintiăi la o finisare superioară a suprafeţei, forma acestei suprafeţe se poate modifica faţă de ce era dorit să fie obţinut - structura suprafeţei devine mai bună dar forma se va schimba. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că instrumentele de contact mai moi ale aparaturii de măsurare oferă o suprafaţă terminală mai bună dar produc diferenţe mai mari de înaltime între părţile tari şi moi de pe suprafaţă. Acest lucru este vizibil cel mai pregnant la lemnul moale, care se prezintă cu cioturi şi cercuri de concrestere, care sunt întotdeauna mai tari.
Tabel cu finisarea obţinută prin prelucrarea cu diferite produse gran 150, la lemn de fag
| Ra | Ry | Rz | |
| Jepuflex Plus | 2,76 | 11,90 | 20,07 |
| Avomax Plus | 3,41 | 14,83 | 23,13 |
Pregătirea utilajelor de şlefuire
Pentru a ajunge la o şlefuire optimă şi economică, fiecare utilaj de şlefuire trebuie să facă să ajungă în zona de şlefuire, cantitatea de lemn (material) de şlefuit conform necesarului calculat de producătorul utilajului. Aceasta este o cerinţă de utilizare optimă a granulaţiei corespunzătoare, a tipului benzii şi corecta ajustare a caracteristicilor maşinii de şlefuit. Câteva "chei" trebuie să fie cunoscute pentru ca să fie posibil să se gasească setările corecte de bază ale maşinii.
Ce fel de suprafaţă doriţi să atingeţi? Finalul dorit al şlefuirii este una din cerinte.
Care este secvenţa optimă a granulaţiei benzilor de şlefuit de exemplu, este corectă mărimea granulelor folosită la fiecare punct de lucru?
O dată ce ajustările corecte sunt făcute, durabilitatea benzilor de şlefuit este adusă la optim şi producţia nu mai este oprită pentru schimbarea deasă a benzilor. În plus, este evitată o şlefuire mai îndelungată decât necesarul de finisare al suprafeţei ce trebuie obţinută. Pentru a obţine cea mai buna soluţie posibilă, este nevoie de mai multe teste.
La o maşină de şlefuit cu trei benzi, se recomandă urmatoarea dozare a cantităţii de material ce trebuie îndepărtat:
La o maşină de şlefuit cu 2 benzi, se recomandă următoarea dozare a cantităţii de material ce trebuie îndepărtat:
Ca urmare a experienţei noastre, se recomandă utilizarea următoarelor granulaţii:
Este de multe ori un avantaj pentru a folosi benzi cu stearat când se cere calitate înalta de finisare pe o suprafaţă. Acest fapt vă asigură că un rezultat optim de şlefuire să fie obţinut. Bezile cu un strat suplimentar de stearat (de zinc sau calciu) oferă multe avantaje:
Ţineţi cont că temperatura de descompunere a stearatului este relativ scăzută. Acest lucru explică de ce benzile cu stearat trebuie folosite doar în producţia care sunt asigurate cu zone relative lungi de răcire. Punctul tipic de topire pentru stearatul cu calciu este de 140 grade şi pentru stearatul cu zinc este de 110 grade.
Când se şlefuieşte cu benzi late, încărcături statice pot produce probleme mari, în special în iarnă. Folosirea unor benzi antistatice îndepărtează astfel de probleme, oferind o şlefuire mai bună a produsului şi oferind un mediu de lucru mai bun. Când abrazivii pe suport reduc încărcătura statică, în maşina de şlefuit apar efecte pozitive:
Problemele pot fi evitate de asemenea prin controale regulate a eficienţei a extracţiei de praf şi a legăturii la pamântare a maşinii.
În special în timpul iernii cu temperaturi scăzute, este necesară o umiditate atmosferică suficientă ca facilitate de şlefuire, pentru a preveni problemele cu praful depus electrostatic. Nivelul minim recomandat este de 40 - 45 procente umiditate.
Atmosfera corectă din punct de vedere al umidităţii este importantă de asemenea şi pentru lemnul care trebuie şlefuit.
Imbinarea benzilor
Cerinţele pentru îmbinarea benzilor sunt mari: Îmbinările trebuie să fie cel puţin la fel de rezistente ca şi materialul abraziv. În acelaşi timp îmbinarea nu trebuie să fie mai groasă decât materialul abraziv. Este important de asemenea ca banda să aibă o formă de cilindru exactă pentru a putea fi utilizată corect în maşina de şlefuit.
Tipuri de îmbinare a benzilor abrazive
Imbinari clasice
A-joint
Îmbinarea tip A este de cele mai multe ori folosită pentru materialele cu suport din hârtie. Îmbinarea tip A este o îmbinare suprapusă, fără conpensaţii la nivelul granulelor, fără a exista o portiune mare fără granule. O îmbinare tip A oferă o bandă de şlefuit egală ca şi grosime. Datorită acestui tip de bandă suprafaţa şlefuită este dreaptă şi fără dungi marcate pe produs
B-joint
Îmbinarea tip B este cea mai comună îmbinare pentru benzile de şlefuit cu pânză ca material de suport. Tipul de îmbinare B este o îmbinare suprapusă cu compensaţii de grosime prin îndepărtarea parţială a granulelor din zona îmbinării. Acest lucru înseamnă că locul unde este realizată îmbinarea nu este acoperit cu granule, pentru că lipirea capetelor să poata avea loc fără ca să apară supraîngroşări.
Imbinari speciale
T-joint
O îmbinare în formă de T este obţinută prin executarea îmbinării cu ajutorul unei benzi special ranforsata, care menţine cele două capete lipite. De regulă, la acest tip de îmbinare se crează o mică supraîngroşare în zona de suprapunere banda de lipit-abraziv pe suport.
TS-joint
Îmbinarea TS este o îmbinare în care capetele de îmbinat ale benzii au fost tăiate în formă de S. Ambele capete sunt tăiate cu aceaşi formă iar ele se unesc perfect când la apropiere. Cu unirea TS efectul de unghi care apare la îmbinarea de tip T este evitat, iar banda este mai uşor de rulat pe cilindrii maşinii de şlefuit. Benzile TS sunt cel mai utilizate la benzile de pânză cu toate că pot fi găsite şi pe benzile de hârtie. Aceste tipuri de benzi sunt cele mai bune la realizarea îmbinarii de abrazivi pe suport cu granulaţii fine şi medii.
Tolerantele la grosime ale imbinarii
Grosimea îmbinării trebuie să fie între nişte toleranţe definite exacte. Pentru a se şti că banda este între limitele de toleranţe banda este măsurată la 3 puncte diferite a abrazivului pe suport normal, iar facându-se o medie a valorilor. Grosimea îmbinării este măsurată în trei puncte diferite: la punctele laterale ale benzii fără sfârsit obţinute şi cel de mijloc.
Viteza de şlefuire
Regula generală este că, cu cât viteza benzii creşte, creşte şi masa eliminată din materialul de şlefuit. Cu toate acestea, regula nu poate fi folosită întotdeauna, deoarece trebuie să fie luată în considerare şi calitatea materialului de şlefuit. Viteza de şlefuire trebuie să fie adaptata şi limitată pentru tipul de material de şlefuit deoarece căldura de frecare care apare când se şlefuieste reduce mult eficienţa şlefuirii. Deci, înseamnă că rezistenţa şlefuirii şi ancrasarea vor creşte mai mult la o şlefuire la viteză mare decât şlefuirea la o viteză mai mică.
| Material | Viteza min. de şlefuire | Viteza max. de şlefuire |
| Lemn tare uscat | 15m/sec | 22m/sec |
| MDF | 15m/sec | 22m/sec |
| Lemn moale uscat | 12m/sec | 18m/sec |
| Lacuri (rola de contact moale) | 5m/sec | 15m/sec |
| Material sintetic | 8m/sec | 20m/sec |
| Furnir | 20m/sec | 30m/sec |
Optimizarea timpului de utilizare a benzilor abrazive
Este uşor să optimizati "viaţa" unei benzi prin simpla asigurare că echipamentul de şlefuire este corect şi folosit cum trebuie:
După ce banda de şlefuire a fost folosită pentru un anumit timp ancrasarea devine atât de mare încât riscul unei şlefuiri a materialului de prelucrat creşte. O ancrasare mai mare va face ca materialul sa "arda" ca un rezultat al frecarilor mari care au loc; când banda devine atât de încărcată este necesară şi de o presiune mai mare pentru şlefuire.
De asemenea calitatea abrazivului şi respectiv a benzii sunt reduse cu cât banda devine mai ancrasata în timpul folosirii.
Va prezentăm schematic, variaţia calităţii suprafeţei prelucrate, în funcţie de gradul de încărcare al benzii abrazive şi cantitatea de material îndepartată
Ca urmare a respectării unor reguli de bază pentru stocarea benzilor late vă puteţi asigura că benzile să rămână nedeteriorate şi să îşi păstreze potenţialul de lucru la maxim.
Stocaţi benzile în pachetelele lor nedeschise până când trebuie utilizate
In lucrarea de faţă s-a arătat că există produse cu aşa zisa denumire Progressive Bond TM- un brevet al firmei MIRKA care este o metodă de menţinere a abrazivului pe suport, speciala.
Progressive Bond TM este o soluţie de presărare şi depunere de adeziv care în procesul de fabricare se întăreste gradual pentru adezivul iniţial depus pe suport până la foarte tare la partea de adeziv în care se pun granulele. Avantajul cu Progressive Bond TM este posibilitatea de a avea o foarte buna flexibilitate şi în acelaşi timp aceasta este combinată cu rezistenţa stratului foarte tare fapt ce conduce în final la o agresivitate mărită a modului de lucru al granulelor. Vă prezentăm mai jos o comparaţie între un produs de abrazivi pe suport pe hârtie în care granulele sunt menţinute cu sistemul Progressive Bond TM şi sistemul classic de fabricare al abrazivelor pe suport.
Fabricarea abrazivului (Make coat) - creştere progresivă a durităţii adezivului.
Comments
There are no comments for this post. Be the first to comment...
Add comment