Informatii tehnice

by V Pintea

Posted on


GHID DE UTILIZARE: PRODUSE DE ABRAZIVI PE SUPORT

FISA DE SECURITATE

    La şlefuirea lemnului intervin mulţi factori care afectează rezultatul final.  Cei mai
multi factori sunt în legatură stransă cu caracteristicile produsului abraziv utilizat. Rezultatul final depinde de tipul de bandă ales pentru stagiul de lucru. Dacă caracteristicile alese ale benzii abrazive sunt corespunzătoare cerinţelor şi se lucrează corect cu acea bandă, se va asigura atât rezultatul optim pentru şlefuire cât şi o durabilitate mai mare.

    Dacă şlefuirea este făcută corect ea va asigura:

  • O şlefuire uniformă pe lungime şi lăţime a materialului obţinut după şlefuire
  • O suprafaţă plată şi uniformă
  • Variaţie minimă pe suprafaţa şlefuită
  • Ridicare de fibre minimă
  • Folosire optimală a suprafeţei de tratament
  • Cel mai înalt nivel de eficienţă
  • Evitarea de reclamaţii referitoare la produsul final care conduc de asemenea la refaceri scumpe ale lucrarii.

   

MODUL DE ALEGERE A SUPORTULUI


    Suportul abrazivului are rolul de a menţine cu ajutorul adezivului pe suprafaţa lui a
materialului abraziv şi de a transfera forţa de apăsare a maşinii de şlefuit către suprafaţa ce trebuie şlefuită. Acest lucru înseamnă că granulele mari care au nevoie de o putere mai mare de la maşina de şlefuit au nevoie de asemenea de un suport mai rezistent. Un  suport din pânză este mai flexibil şi mai rezistent decât unul din hartie.
Materialul de suport din pânză este recomandat când este nevoie de un material foarte
rezistent sau flexibil.

 

Specificatii ale tipului de suport

 

Suport Cod al suportului Structura Exemplu de produs
Hârtie  A 90 gr/mp Gold Flex
   B 110 gr/mp Rozal
   C 125 gr/mp Q Silver
   D 150-180 g/mp  Deflex
   E 220-250 g/mp Sica Fine
   F 270 g/mp Jepuflex Plus (gran 80)
   T 300 g/mp Jepuflex Plus (gran 36)
Pânză  F pânză foarte flexibilă Oraflex
   J pânză flexibilă Hiolit J
   X pânză rigidă Hiolit X
   Y pânză foarte rigidă  
   PES pânză polzester Stalit

 

   

    În funţie de viitoarea utilizare a abrazivilor pe suport, trebuie aleasă calitatea suportluiŞ

  • Calibrare: gran 24 - 60 - pânză PES, respectiv la hârtie T
  • Şlefuire: gran 80 - 180 - hârtie F
  • Finisare: gran 220 - 800 -  hârtie E.

 

 

    Modul de alegere a granulelor abrazive

 

    Pentru toate tipurile de material de şlefuire cel mai bun rezulta se va obţine dacă granulele sunt destul de tari şi sufficient de ascuţite. Sunt multe cazuri în care de asemenea este bine şi dacă granulele nu sunt ascuţite. Deoarece toate aceste calităţi nu pot fi puse într-un singur material abraziv, este important să se găsească combinaţia cea mai potrivită pentru scopul dorit.

 

    Materialele abrazive folosite în zilele noastre sunt sintetice, ceea ce le face mai tari
şi mai durabile comparative cu nisipul folosit mai demult în abrazare.

 

    În timpul şlefuirii granulele se uzează. De cele mai multe ori în timpul şlefuirii apar
probleme datorită ancrasării. Materialul de şlefuire ales şi înalţimea introducerii granulelor în adeziv în timpul fabricaţiei abrazivilor pe suport, vor preveni ancrasarea şi
de acea sunt calitaţi mai importante decât rezistenţa la uzură. Granulele tari pot fi folosite pentru tipurile tari de lemn de exemplu fagul, de asemenea MDF care conţine impurităţi tari. Un tip de granulaţie care produce o finisare fără zgârieturi, este de preferat când se execută operaţii de finisare. Granulele de carbură de siliciu de exemplu au o finisare uniformă şi fără zgârieturi.

     

Granule standard Calitate si utilizare
Tipe de material abraziv Utilizare recomandata
Tiroxid de aluminiu  
   Alb (nobil) 99.9% vopsea, lac, slefuire lemn in alb
   Seminobil (semifriabil) toate operaţiile
   Normal metal, vopsea rezistenta
Carbura de siliciu vopsea, lac, finisare MDF, lemn esenţă tare
Oxid de zirconiu şlefuire de metal, debavurare
SG (oxid de aluminiu sinterizat) controlarea casantei materialului abraziv

      

    Diagrama de comparaţie între proprietăţile materialelor abrazive uzuale

  • Trioxid de aluminiu alb- nobil;
  • carbura de siliciu;
  • SG- trioxide de aluminiu sinterizat;
  • electrocorindon seminobil;
  • electrocorindon  normal;
  • amestec electrocorindon cu oxid de zirconium

    casanţa materialului abraziv - brittleness
    rezistenţa abrazivului - Hardness
    rezistenţa la efortul de abrazare - toughness

   

    Alegera materialului abraziv: Oxidul de aluminiu sau carbura de siliciu

    Granulele de oxid de aluminiu sunt granulele relative rotunde pentru şlefuirea lemnului şi sunt folosite în cele mai multe cazuri. Ele sunt de asemenea tari şi ascuţite. Cu toate
acestea în unele cazuri, sunt recomandate granulele de carbură de siliciu:

  • şlefuirea materialului tare, de exemplu MDF
  • finisarea
  • finisarea finală pe maşini cu mai multe benzi late, în special la lacuri.

    Şlefuirea înainte de tratamentul cu vopsea pe bază de apă. Este recomandat sa folosiţi granule de carbură de siliciu când şlefuiti lemnul înainte de tratamentul cu materiale pe bază de apă. Este recomandat să încercati o granulaţie cu un nivel mai fin decât normal pentru a micşora redicarea fibrelor.

    Schimbarea nuanţei vopselelor
    Trebuie ţinut cont că vor avea loc mici schimbări în culoare, mai ales cu nuanţele "prafoase", dacă se modifică şlefuirea între carbura de siliciu şi oxid de aluminiu. Fiecare tip de granulă tratează suprafaţa lemnului într-un mod diferit ceea ce face ca, culoarea să se extindă în moduri diferite. Carbura de siliciu va oferi o suprafaţa mai fină decât oxidul de aluminiu de aceaşi granulaţie.

    Granulaţiile conform, normelor FEPA

   Folosirea de granulaţii standardizate când se fabrică abrazivii pe suport garantează obţinerea unei suprafeţe constante la şlefuire. Când se ajunge la granule standardizate, egalitatea are loc datorită faptului că fiecare mărime de granulaţie are o medie definită a dimensiunii granulelor.

    Mărimea granulelor este definită de cantitatea pe sită prin care trec granulele. Cu cât cifră care reprezintă granulaţia este mai mare, cu atât granulele respective sunt mai fine.

    Toate produsele cu "P" sunt produse în acord cu standardele FEPA, Federaţia europeană de produse abrazive. Un alt standard folosit des este standardul American ANSI care urmează standardul FEPA până la granulaţia P 220, dar după aceea standardul diferă substanţial.

  • Grain size (microns) = dimensiunea granulelor in microni
  • Macro grain sizes = dimensiunea granulelor "mari"
  • Micro grain sizes = dimensiunea micropulberilor

    Materialele de şlefuire produse din granule ne-standardizate nu au voie să folosească semnul P şi folosirea unui astfel de abraziv pe suport mareşte riscurile de deteriorare a materialului şlefuit. Un rezultat al utilizării abrazivilor pe suport fabricaţi cu granule nestandardizate poate fi o prelucrare diferită, ceea ce conduce la posibila refacere a materialului şlefuit cu bandă abrazivă.

   

Tipul de presărare

    Densitatea materialului de şlefuire decide rezultatul slefuirii. Regula de bază este că slefuirea cu un abraziv pe suport cu o presărare mai densă va conduce la o suprafaţă de şlefuire mai uniformă. Oricum pentru a lungi timpul de viaţă a materialului de şlefuire o presărare mai rară este optimă când se şlefuieşte lemn sau materiale moi. O presărare pe semi-rară poate fi folosită pentru multe tipuri de materiale

  • Coating density = densitatea presararii
  • Closed coating = presarare densa
  • Semi-open coating = presarare semi-rara

 

    Măsurarea nivelului de rugozitate

    Măsurarea rugozităţii suprafeţei sau măsurile adânciturii profilului sunt folosite cel mai des pentru lemn şi în industria mobilei. Clientii şi prevederile sistemelor de calitate internă şi externă cer metode exacte de măsurare. Doar un verdict vizual al rezultatului şlefuirii nu este de ajuns.

    Cele mai des folosite determinări, pentru lemn şi în industria mobilei sunt Ra şi Rz. Ele pot fi precalculate aproximativ cu ajutorul mărimii medie a unei granulaţii. Măsurarea lungimii este divizată în 5 valori de referinţă, precum şi următoarele cu R a, R max şi R z unde:

  • Ra = înălţimea medie a profilului fată de valoarea medie masurată pe lungime
  • R max = cea mai mare diferenţă de înălţime dintre vârfuri şi adâncituri care se regaseşte într-o referinţă de lungime
  • Rz = media lui Rmax la fiecare 5 referinţe de lungime.

    Ţineţi cont că Ra şi Rmax nu oferă o măsurare completă pentru caliatatea suprafeţei. Cand ţintiăi la o finisare superioară a suprafeţei,  forma acestei suprafeţe se poate modifica faţă de ce era dorit să fie obţinut - structura suprafeţei devine mai bună dar forma se va schimba. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că instrumentele de contact mai moi ale aparaturii de măsurare oferă o suprafaţă terminală mai bună dar produc diferenţe mai mari de înaltime între părţile tari şi moi de pe suprafaţă. Acest lucru este vizibil cel mai pregnant la lemnul moale, care se prezintă cu cioturi şi cercuri de concrestere, care sunt întotdeauna mai tari.

    Tabel cu finisarea obţinută prin prelucrarea cu diferite produse gran 150, la lemn de fag

 

  Ra Ry Rz
Jepuflex Plus 2,76 11,90 20,07
Avomax Plus 3,41 14,83 23,13

 

    Pregătirea utilajelor de şlefuire

    Pentru a ajunge la o şlefuire optimă şi economică, fiecare utilaj de şlefuire trebuie să facă să ajungă în zona de şlefuire, cantitatea de lemn (material) de şlefuit conform necesarului calculat de producătorul utilajului. Aceasta este o cerinţă de utilizare  optimă a granulaţiei corespunzătoare, a tipului benzii şi corecta ajustare a caracteristicilor maşinii de şlefuit. Câteva  "chei" trebuie să fie cunoscute pentru ca să fie posibil să se gasească setările corecte de bază ale maşinii.

  • Ce fel de suprafaţă doriţi să atingeţi? Finalul dorit al şlefuirii este una din cerinte.

  • Care este secvenţa optimă a granulaţiei benzilor de şlefuit de exemplu, este corectă mărimea granulelor folosită la fiecare punct de lucru?

    O dată ce ajustările corecte sunt făcute, durabilitatea benzilor de şlefuit este adusă la optim şi producţia nu mai este oprită pentru schimbarea deasă a benzilor. În plus, este evitată o şlefuire mai îndelungată decât necesarul de finisare al suprafeţei ce trebuie obţinută. Pentru a obţine cea mai buna soluţie posibilă, este nevoie de mai multe teste.

    La o maşină de şlefuit cu trei benzi, se recomandă urmatoarea dozare a cantităţii de material ce trebuie îndepărtat:

  • Banda 1 - 60%
  • Banda 2 - 30%
  • Banda 3 - 10%

    La o maşină de şlefuit cu 2 benzi, se  recomandă următoarea dozare a cantităţii de material ce trebuie îndepărtat:

  • Banda 1 - 75%
  • Banda 2 - 25%

    Ca urmare a experienţei noastre, se recomandă utilizarea următoarelor granulaţii:

  • Granulaţiile P24 - P50 - se poate îndepărta peste 1 mm
  • Granulaţiile P 60 - P 100 - se poate îndepărta    sub 1 mm
  • Granulaţiile P 120 - P180 - are loc doar o finisare de suprafaţă
  • Granulaţiile P 220 - P 1200 - are loc suprafinisarea

   

Superfinisarea cu benzi abrazive cu stearat

    Este de multe ori un avantaj pentru a folosi benzi cu stearat când se cere calitate înalta de finisare pe o suprafaţă. Acest fapt vă asigură că un rezultat optim de şlefuire să fie obţinut. Bezile cu un strat suplimentar de stearat (de zinc sau calciu) oferă multe avantaje:

  • Se lucrează curat, suprafaţa benzii este tratată cu scopul de a îndepărta praful, având ca rezultat o suprafaţă mai uniformă faţă de utilizarea abrazivilor pe suport clasici
  • O ancrasare a benzii mică, asigură o "viaţă" mai lungă a acesteia şi ca consecinţă asigură o şlefuire mai economică.
  • Deoarece maşina este mai lipsită de praf, se asigură o mărire a securităţii muncii, cum ar fi scăderea riscurilor exploziilor datorate acumulării de praf.
  • Şlefuirea este mai puţin agresivă la început, dar relativ constantăî în timp, ceea ce asigură o suprafaţă mai constantă în timpul utilizării benzii
  • Şlefuirea este mai uniformă, respectiv fără rugozitate mare.
  • Suprafaţa benzii cu strat de stearat se va opune depunerii între granulele benzii a mizeriei şi prafului
  • Ancrasarea benzii este redusă, ceea ce oferă o viaţă mai lungă de utilizare, deci şlefuirea este mai economică.

    Ţineţi cont că temperatura de descompunere a stearatului este relativ scăzută. Acest lucru explică de ce benzile cu stearat trebuie folosite doar în producţia care sunt  asigurate cu zone relative lungi de răcire. Punctul tipic de topire pentru stearatul cu calciu este de 140 grade şi pentru stearatul cu zinc este de 110 grade.

Abrazivii pe suport tratat antistatic

    Când se şlefuieşte cu benzi late, încărcături statice pot produce probleme mari, în special în iarnă. Folosirea unor benzi antistatice îndepărtează astfel de probleme, oferind o şlefuire mai bună a produsului şi oferind un mediu de lucru mai bun. Când abrazivii pe suport reduc încărcătura statică, în maşina de şlefuit apar efecte pozitive:

  • Se lucrează mai curat, şlefuirea fără praf oferă ca rezultat o suprafaţă cu finisare mai buna
  • Încărcarea mai mică a benzilor de şlefuit asigură o viaţă mai lungă şi respectiv face şlefuirea mai economică
  • Maşinile vor fi mai curate, ceea ce asigură securitate deoarece scade pericolul exploziilor datorate acumulărilor de praf
  • Distrugerea  benzii de şlefuit şi a greselilor de şlefuire sunt evitate  deoarece nu se formează aglomerări de praf între rola şi banda şi între banda şi materialul de prelucrat
  • O cantitate mai mică de praf asigură un mediu de lucru optim

    Problemele pot fi evitate de asemenea prin controale regulate a eficienţei a extracţiei de praf şi a legăturii la pamântare a maşinii.

 

    Umiditatea atmosferică

    În special în timpul iernii cu temperaturi scăzute, este necesară o umiditate atmosferică suficientă ca facilitate de şlefuire, pentru a preveni problemele cu praful depus electrostatic. Nivelul minim recomandat este de 40 - 45 procente umiditate.

    Atmosfera corectă din punct de vedere al umidităţii este importantă de asemenea şi pentru lemnul care trebuie şlefuit.

    Imbinarea benzilor
    Cerinţele pentru îmbinarea  benzilor sunt mari: Îmbinările trebuie să fie cel puţin la fel de rezistente ca şi materialul abraziv. În acelaşi timp îmbinarea nu trebuie să fie mai groasă decât materialul abraziv. Este important de asemenea ca banda să aibă o formă de cilindru exactă pentru a putea fi utilizată corect în maşina de şlefuit.


    Tipuri de îmbinare a benzilor abrazive

    Imbinari clasice

    A-joint
    Îmbinarea tip A este de cele mai multe ori folosită pentru materialele cu suport din hârtie. Îmbinarea tip A este o îmbinare suprapusă, fără conpensaţii la nivelul granulelor, fără a exista o portiune mare fără granule. O îmbinare tip A oferă o bandă de şlefuit egală ca şi grosime. Datorită acestui tip de bandă suprafaţa şlefuită este dreaptă şi fără dungi marcate pe produs

    B-joint
    
Îmbinarea tip B este cea mai comună îmbinare pentru benzile de şlefuit cu pânză ca material de suport. Tipul de îmbinare B este o îmbinare suprapusă cu compensaţii de grosime prin îndepărtarea parţială a granulelor din zona îmbinării. Acest lucru înseamnă că locul unde este realizată îmbinarea nu este acoperit cu granule, pentru că lipirea capetelor să poata avea loc fără ca să apară supraîngroşări.


    Imbinari speciale

    T-joint

    O îmbinare în formă de T este obţinută prin executarea îmbinării cu ajutorul unei benzi special ranforsata, care menţine cele două capete lipite. De regulă, la acest tip de îmbinare se crează o mică supraîngroşare în zona de suprapunere banda de lipit-abraziv pe suport.

    TS-joint
    Îmbinarea TS este o îmbinare în care capetele de îmbinat ale benzii au fost tăiate în formă de  S. Ambele capete sunt tăiate cu aceaşi formă iar ele se unesc perfect când la apropiere. Cu unirea TS efectul de unghi care apare la îmbinarea  de tip T este evitat, iar banda este mai uşor de rulat pe cilindrii maşinii de şlefuit. Benzile TS sunt cel mai utilizate la benzile de pânză cu toate că pot fi găsite şi pe benzile de hârtie. Aceste tipuri de benzi sunt cele mai bune la realizarea îmbinarii de abrazivi pe suport cu granulaţii fine şi medii.


    Tolerantele la grosime ale imbinarii
    Grosimea îmbinării trebuie să fie între nişte toleranţe definite exacte. Pentru a se şti  că banda este între limitele de toleranţe banda este măsurată la 3 puncte diferite a abrazivului pe suport normal, iar facându-se o medie a valorilor. Grosimea îmbinării este măsurată în trei puncte diferite: la punctele laterale ale benzii fără sfârsit obţinute şi cel de mijloc.

    Viteza de şlefuire
    Regula generală este că, cu cât viteza benzii creşte, creşte şi masa eliminată din materialul de şlefuit. Cu toate acestea, regula nu poate fi folosită întotdeauna, deoarece trebuie să fie luată în considerare şi calitatea materialului de şlefuit. Viteza de şlefuire trebuie să fie adaptata şi limitată pentru tipul de material de şlefuit deoarece căldura de frecare care apare când se şlefuieste reduce mult eficienţa şlefuirii. Deci, înseamnă că rezistenţa şlefuirii şi ancrasarea vor creşte mai mult la o şlefuire la viteză mare decât şlefuirea la o viteză mai mică.

 

Tipuri de material şi viteza de şlefuire

Material Viteza min. de şlefuire Viteza max. de şlefuire
Lemn tare uscat 15m/sec 22m/sec
MDF 15m/sec 22m/sec
Lemn moale uscat 12m/sec 18m/sec
Lacuri (rola de contact moale) 5m/sec 15m/sec
Material sintetic 8m/sec 20m/sec
Furnir 20m/sec 30m/sec

 

    Optimizarea timpului de utilizare a benzilor abrazive
    Este uşor să optimizati "viaţa" unei benzi prin simpla asigurare că echipamentul de şlefuire este corect şi folosit cum trebuie:

  • Alegeţi tipul corect de maşină de şlefuit pentru fiecare tip de operaţie de şlefuire
  • Ajustaţi corect caracteristicile maşinii de şlefuit
  • Alegeţi viteza de şlefuire corectă
  • Verificaţi dacă extractia de praf este adecvată şi dacă este nevoie folositi benzi cu suport tratat antistatic
  • Alegeţi granulaţia corectă a abrazivului pe suport
  • Alegeţi duritatea corectă a cilindrilor de cauciuc, precum şi diametrul correct al rolelor
  • Folosiţi benzile de şlefuire cu suportul optim (pânză, hârtie, etc)

 

    "Viaţa" unei benzi de şlefuire

    După ce banda de şlefuire a fost folosită pentru un anumit timp ancrasarea devine atât de mare încât riscul unei şlefuiri a materialului de prelucrat creşte. O ancrasare mai mare va face ca materialul sa "arda" ca un rezultat al frecarilor mari care au loc; când banda devine atât de încărcată este necesară şi de o presiune mai mare pentru şlefuire.

    De asemenea calitatea abrazivului şi respectiv a benzii sunt reduse cu cât banda devine mai ancrasata în timpul folosirii.

    Va prezentăm schematic, variaţia calităţii suprafeţei prelucrate, în funcţie de gradul de încărcare al benzii abrazive şi cantitatea de material îndepartată

  • Surface quality = calitatea suprafeţei prelucrate
  • Sanding time = timp de şlefuire
  • New belt = bandă abrazivă nouă
  • Stock removal = cantitate de material îndepartată prin şlefuire
  • Clogged = începerea ancrasării
  • Geometric faults = apariţia de defecte de şlefuire
  • Burning = ruperea benzii datorită efortului mărit din cauza frecărilor mari

 

    Depozitarea benzilor abrazive

    Ca urmare a respectării unor reguli de bază pentru stocarea benzilor late vă puteţi asigura că benzile să rămână nedeteriorate şi să îşi păstreze potenţialul de lucru la maxim.

  • Stocaţi benzile în pachetelele lor nedeschise până când trebuie utilizate

  • Dacă benzile sunt scoase din ambalaj scoateţile toate benzile, pentru a evita o variaţie de umiditate în suportul benzilor
  • Dacă au fost scoase din ambalaj puneţile orizontal deoarece dacă stau pe podea variaţia de umezeală poate fi prea mare între partea superioară şi cea inferioară
  • Benzile trebuie să aibă destul spatiu când atârnă, pentru a evita frecarea lor. Dacă se freacă ele se uzează şi ca urmare granulele îşi pierd din agresivitate.
  • Nu le lăsaţi să atârne prea aproape de un perete exterior, acest fapt conducând la un nivel neuniform de umiditate în benzi
  • Temperatura corectă de stocare este de 15-25 grade
  • Umiditatea relativă trebuie să fie de 35-60 procente pentru ca benzile să-şi pastreze forma
  • Nu le expuneţi niciodată la lumina soarelui directă
  • Nu stocaţi benzile aproape de o sursă de căldură

 

Instrucţiuni tehnice din INDUSTRIAL FINISHING

    In lucrarea de faţă s-a arătat că există produse cu aşa zisa denumire Progressive Bond TM- un brevet al firmei MIRKA care este o metodă de menţinere a abrazivului pe suport, speciala.

    Progressive Bond TM este o soluţie de presărare şi depunere de adeziv care în procesul de fabricare se întăreste gradual pentru adezivul iniţial depus pe suport până la foarte tare la partea de adeziv în care se pun granulele. Avantajul cu Progressive Bond TM este posibilitatea de a avea o foarte buna flexibilitate şi în acelaşi timp aceasta este combinată cu rezistenţa stratului foarte tare fapt ce conduce în final la o agresivitate mărită a modului de lucru al granulelor. Vă prezentăm mai jos o comparaţie între un produs de abrazivi pe suport pe hârtie în care granulele sunt menţinute cu sistemul Progressive Bond TM şi sistemul classic de fabricare al abrazivelor pe suport.


    Hârtia

  • o bună uniformizare a grosimii
  • o bună aderenţa hârtie-adeziv
  • foarte smooth suprafaţa de depunere granule.

    Fabricarea abrazivului (Make coat) - creştere progresivă a durităţii adezivului.

    Granulele (grain)

  • posibilitatea distribuţiei precise pe suprafaţa suportului
  • suprafaţa uniformă de finisare

    Răşina de la partea de menţinere a granulelor (resin size coat)

  • buna aderenţă cu granulele şi respectiv a acestora cu suportul
  • suprafaţa de lucru, care este în contact cu materialul de şlefuit, forte tare
  • suprafaţa Smooth.

 


Comments

There are no comments for this post. Be the first to comment...

Add comment

Contactați-ne

Contact-us ! Send us an offer request for what you are interested into and we will answer as soon as possible with details prices and more.

Tag Cloud

abrazivi, informatii, tehnice, slefuire, informatii tehnice, Avomax Plus schimbat diferit, despre noi, profesionala, masini de slefuit, mirka, abranet,